Lansare de carte, “în căutarea fricii – daniel murăriţa”, luni, 17 iunie 2013, ora 17, în sala de lectură “Mihai Eminescu” a Bibliotecii Judeţene “Christian Tell”, Târgu Jiu.

text light

Posted: decembrie 1, 2011 in poezie

am fost azi la o cafea
cu un coleg
vorbea despre modificări legislative (la tonic)
vorbea
despre clienţi politică bani
îmi pocneau tâmplele îmi venea să vomit
i-am răspuns de câteva ori apoi nu
mai ştiu
am văzut un mesaj nou pe telefon
=ai să te miri dar aici este aşa cum vrei tu
te-ai simţi f. bine
doar bărbaţi
cât despre camere sunt prea goale mult mai reci decât la t.
puţin aer de germania mi-e dor de tine=
m-a năpădit o stare de bine
a intrat în ochi în abdomen în tălpi
nutritivă
un băieţel de la o masă alăturată
mi-a întins maşinuţa
te-am revăzut brusc
în librăria eminescu
atât de ridicol cu volumul ăla în mână
în pantaloni scurţi
şi  zâmbetul tău (ah, zâmbetul)
am crezut că mor
marta, tu eşti îndrăgostită
l-am auzit pe colegul meu
ce aş fi putut spune
ce aş fi putut face

am luat maşinuţa.

mai bine îi spun claustrofobie

Posted: noiembrie 17, 2011 in poezie

în camera asta şobolanii

adulmecă tavanul

amărăciunea devorează măruntaiele

ochii pojghiţe vitrificate crapă

scuipă privirea purulentă

organele se descompun violent

perfid sângele se contopeşte

cu aerul îl arde

zgura intră adânc în nări

prin buzele încleştate

împinge

oasele se mişcă convulsiv între cartilaje

creierul capac peste o gură de canal

în care spaima creşte

şi creşte

pe frunte o pânză vâscoasă de sudoare

pereţii se rotesc

prin tavan graba şobolanilor

pereţii cedează

totul se dizolvă

absorb

amărăciune

mult după asta

Posted: noiembrie 11, 2011 in poezie

 

ar trebui să mai încerci o dată, din prima
nu-i iese nimănui, oricât ar fi de docil sau obişnuit
cu toate, oricât ar vrea să-şi demonstreze ceva
aşa se întâmplă
nu mai dormi şi nu pleci, rămâi ţintuită
sau cel mult te târăşti
o bucurie se răsuceşte în tine, vrea să cuprindă
cât mai mult din corpul rămas prea mic
te lipeşti de aer cu toată pielea de parcă
cineva te împinge afară din tine

ştii că ăsta e sfârşitul, că el e foarte aproape
şi că modul în care te cuprinde nu are semnificaţii
complicate
e doar o îmbrăţişare de întoarcere şi când răspunzi
graţia acelui gest face cât tot timpul scurs aiurea
cât toate lucrurile păstrate doar pentru tine
e ca părul
creşte fără să fie frumos, doar cineva
care îl priveşte cum e pieptănat
poate să-l admire pur şi simplu

tot acest timp şi toate privirile nu contează
nici n-o să mai ţii minte mare lucru
mai bine închide ochii şi din mijlocul creierului
pleacă odată cu vibraţiile
întinde braţele şi-n modul ăsta aproape caraghios
fugi cu mine, îţi pot da tot ce vrei
îţi pot spune în puţine cuvinte
doar că trebuie acum să încerci încă o dată
şi când simţi că nu mai poţi
opreşte-te.

eu sunt bine/tu ce zici că mai faci?

Posted: octombrie 30, 2011 in poezie


uneori nu se termină,
aşa cum se întâmplă cu cicatricele
când amâni orice formă de vindecare
sau când te logodeşti în grabă să nu se epuizeze
toată această confuzie cu fructe şi flori întinse
uscate de soarele căruia nu-i mai arunci nicio privire
el e mai degrabă obişnuit cu violenţa
lucrurilor necunoscute din care bănuieşti că vine
un fel de rău stăpânit după multă trudă
un animal îmblânzit căruia i se văd oasele

asta e foamea, asta e nunta celor crescuţi aproape
prea aproape de mame, au gâtul larg şi abdomenul îngust
niciodată nu mănâncă atât cât au nevoie
sorb zgomotos cât e ziua de lungă
dintr-o apă sălcie în care se strecoară insecte
ei iubesc stadiul naiv al născocirii
şi venele le sunt îngroşate de patimă

un tunet de sub pământ face ce vrea cu noi
deşi nu cunoaştem frica, nu stăm
de vorbă cu cei adoptaţi, aici străinii au glasul blând
şi figura încrâncenată, tu nu te-ai logodi cu niciunul
fiindcă pedeapsa o ştii bine, ţi se strânge continuu sexul
şi nu se mai întâmplă nimic în nopţile care vin

ah, dar asta e prea puţin, important e să treci peste dealuri
să nu mai auzi valurile rănilor în urechi cât ţine
petrecerea, cât purtăm inelele înfipte
în locuri care nu dor, nu ştim ce este
cu acest obicei, probabil că durerea devine
atât de străină încât următorii ani
ne vom lupta doar cu memoria unei alienări
răul este îndreptăţit, ne face să nu ne mai cunoaştem
şi să fim veseli fără discernământ

o să mă-ntrebi dacă ce-ţi fac eu acum are noimă
sau carnea e doar o culpă în care
îţi imaginezi că orice zonă senzorială e o instrucţiune
scrisă într-o listă veche de cumpărături
bifată de altcineva cu altă culoare
mult după ce au fost luate toate şi cine mai ştie
dacă mă crezi. eşti deja mort,
eşti lângă mine.

îmi pierd minţile

Posted: februarie 8, 2011 in poezie


acolo, pe stânci, cu degetele mai îngheţate decât piatra
şi ochii pierduţi prin cele mai apropiate case
cu oameni întinşi pe retină, un pat cu arcuri verzi
încearcă să facă lucruri, lucruri despre care întrebi
cu jumătate de glas. a trecut noaptea? abia acum
dar noaptea care va veni nu va mai trece aşa de repede
dacă în loc de mâini aşezate pe abdomen vei avea
apă. sau un fel de ceartă între corpuri şi forfota lor
va face să nu mai fii împăcată cu subtilităţile celorlalte
percepţii pe care le vezi la mine şi nu sunt, priveşte
culorile pierdute ale obrajilor noştri şi oboseala
despre care spui că e doar un dialog mineral sinistru
simte spărturile emotive ce vin să astupe cu nisip
cu o vinovăţie pe care n-o detectez, orice spaţiu rămas
apoi ne putem bate joc din indiscreţie de ce suntem fiecare
la o oră anumită a zilei, de ce simţim şi nu comunicăm
în nepăsarea aceasta care se transformă în plajă
şi tu iei pietre în mâini şi arunci în mine, am sânge
pe frunte şi nu te opreşti, de ce te-ai opri când nu
mai ştim niciun mod de a simţi că nu doare, niciun
motiv plauzibil să spunem poveşti despre orice limită
care trebuie călcată în picioare când nu se aşteaptă celălalt
doar aşa violenţa compătimirilor se loveşte de scoici

suntem pierduţi, fie că-ţi spun sau nu lucruri despre
blândeţea ce nu ne-a dus nicăieri sau despre răul
firesc, o ţesătură de copilării ţinute sub faşa pielii
ar trebui să ne volatilizăm brusc atunci când nu vedem
cum se evaporă apa din noi, cum soarele ocupă mai
mult spaţiu în oase, un vânt calm ne dă ochii la o parte
şi liniştea se îndură să aşeze grăsime peste faleză
îmi mai poţi spune că mă iubeşti, ar fi ca şi când ai
face din acest cuvânt imposibil o scamatorie ce mai
lungeşte servitutea corpurilor. acolo, pe stânci, putem
să ne depărtam mai repede, noaptea nu va mai fi la fel.

Târgul Alternativ de Carte

Vineri, 23 iulie 2010, ora 13:00, în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu Jiu, va avea loc un prim episod itinerant al Târgului Alternativ de Carte. Întâlnirea de la Târgu Jiu va include lecturi, lansări

şi proiecţii video cu Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi scriitorii Dumitru Bădiţa şi Oana Cătălina Ninu.

Evenimentul face parte din programul “Literatura română scrie pe mine” şi reuneşte, într-un format nou, ofertant şi dinamic, autori care performează live alături de autori înregistraţi pe materiale audio-video. Târgul Alternativ de Carte (TAC) este un cinema literar, un studio de carte şi un salon pentru lecturi şi lansări, ce îmbină caracteristicile unui târg clasic cu cele ale unui festival multimedia.

Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, a organizat, între 28 – 30 mai 2010, pe Calea Victoriei nr. 115, ediţia inaugurală a Târgului Alternativ de Carte.  A doua ediţie va avea loc în toamna acestui an. [Agenţia de Carte]

Jam-session poetic • Manuscrisul de la Gorj • Muzică şi poezie • Vineri, 16 iulie 2010, ora 21, în amfiteatrul din centrul oraşului. Prima parte a proiectului „Manuscrisul de la Gorj”, în speţă atelierul de scriere creativă, se va încheia vineri seara, printr-un recital pe care tinerii implicaţi îl vor susţine în centrul oraşului, în amfiteatrul în aer liber. Ulterior, tinerii implicaţi vor avea la dispoziţie trei luni pentru a pregăti un manuscris.

„Manuscrisul de la Gorj” este un proiect literar realizat de scriitorii Dan Mircea Cipariu-preşedintele secţiei de poezie a Uniunii Scriitorilor, filiala Bucureşti şi a gorjeanului Andrei Novac, alături de poetele Cornelia-Maria Savu şi Andra Rotaru.

Tânăra poetă Andra Rotaru va lansa azi (joi, 15 iulie 2010), la Târgu-Jiu, un volum de poezie, o incursiune prin „Ţinuturile sudului”. Evenimentul va avea loc la Librăria „Mihai Eminescu”, de la ora 18.00. Poeta se află în oraşul lui Brâncuşi timp de o săptămână, pentru a participa la un atelier de poezie, primul de acest fel din judeţ şi chiar din ţară, numit „Manuscrisul de la Gorj”.

Deşi nu se află pentru prima dată în Târgu-Jiu, Andra Rotaru a descoperit, din nou, orăşelul de pe Jiu. Şi pentru că oricum, timp de o săptămână, participă la un proiect literar, a dorit să ofere târgujienilor un strop din ea, prin volumul de poezie „Ţinuturile sudului”. Cartea, apărută la Editura Paralela 45, a apărut recent, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2010. Volumul va fi lansat şi la Târgu-Jiu, joi, de la ora 18.00, la Librăria „Mihai Eminescu”, eveniment la care vor participa şi scriitorii Dan Mircea Cipariu, Cornelia-Maria Savu şi Andrei Novac. Andra Rotaru s-a născut în 1980 şi este, în prezent, editor-coordonator al Agenţiei de Carte (www.agentiadecarte.ro) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul, Hyperion, Dilema Veche. A debutat editorial în nov. 2005 cu volumul de versuri “Într-un pat sub cearşaful alb”, Editura Vinea. Volumul a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu, premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. De asemenea, Andra Rotaru a fost premiată, pentru această carte, şi la Festivalul Naţional de Literatură “Tudor Arghezi”, organizat, în fiecare an, la Târgu-Cărbuneşti. În anul 2008, volumul de debut apare şi la Editura “Bassarai” din Spania (“En una cama bajo la sabana blanca”). În 2008 a participat la primul program pro-lectură organizat sub auspiciile Casei Regale a României, “Scriitori pe Calea Regală” (iniţiat şi coordonat de Dan Mircea Cipariu) şi a scris jurnalul de călătorie (“Scriitori pe Calea Regală”, Editura Brumar). Prezentă în antologii din ţară şi străinătate, a publicat şi în majoritatea revistelor de cultură din ţară. Dorina Cioplea @ Gorjeanul

Lansare de carte, vineri, 9 iulie 2010, ora 18.00, Librăria Mihai Eminescu, Târgu Jiu.

Ioana Bogdan – ”Poeme înainte şi după Claudiu” (Brumar, 2009) ● Sorin Delaskela – ”Noaptea pisicilor lungi” (Brumar, 2010). Prezentarea cărţilor va fi făcută de scriitorii: Dan Mircea Cipariu şi Cristian George Brebenel. Moderatorul şi producătorul evenimentului: Andrei Novac. Parteneri media: Gorjeanul, Agenţia de carte, Pandurul, Gorj TV.

POEME ÎNAINTE ŞI DUPĂ CLAUDIU Ioana Bogdan

Cartea Ioanei Bogdan, Poeme înainte şi după Claudiu, este, în fond, o poveste de iubire „activată” de personajul Claudiu, o poveste în care „s-au dus dracului toate alternativele” şi în care, totodată, „Dumnezeu cânta (…) cu vocea cea mai frumoasă din lume”. Spune autoarea într-o mărturisire de pe propriu-i blog: „Pentru Claudiu există un prototip. E un bărbat pe care l-am cunoscut anul ăsta şi asupra căruia am proiectat cele mai multe dintre visele mele. Şi pentru că am realizat de la bun început că el nu este în mintea mea decât o proiecţie, am decis să-l transform în literatură.” Literatură de foarte bună calitate! (Editura Brumar)

NOAPTEA PISICILOR LUNGI Sorin Delaskela

”Volumul Noaptea pisicilor lungi vine la puţin timp după  apariţia unui roman absolut remarcabil al aceluiaşi autor, Abisex, şi oarecum în prelungirea lui tematică şi stilistică, plasându-l cu îndreptăţită decizie pe Sorin Delaskela în rândul tinerilor din linia întâi a prozei literare româneşti contemporane. O percepţie acută, multicoloră şi sinestezică a realului prin reţeaua fină de vase comunicante ale unei  senzorialităţi febrile (caragialianul simţ enorm şi văz monstruos e la el acasă!), dublată de o scriitură modernă, incisivă şi rafinată – una  dintre cele mai originale din peisajul beletristicii actuale – fac din acest puzzle-roman al lui Sorin Delaskela o lectură incitantă, atractivă, capabilă să provoace în sufletul şi în mintea oricărui cititor durabile voluptăţi artistice şi intelectuale. Noaptea pisicilor lungi – o carte proaspătă, vie, spectaculoasă şi reconfortantă, care îl preschimbă pe Sorin Delaskela dintr-o generoasă promisiune într-o indubitabilă certitudine literară.” Gelu Negrea